HRISTOS - PAINEA CEA VIE

Oricat de putin descriptiva ar fi reprezentarea rasariteana a Nasterii Domnului (situatie intalnita si in imaginea de fata), nelipsite din compozitie sunt pestera, asinul si boul. Demersul e surprinzator, intrucat nici unul din cei patru evanghelisti nu le mentioneaza.

Care este rostul prezentei celor doua animale in icoanele Nasterii Domnului?

Unii au spus: Intr-adevar, Sfintii Evanghelisti nu le pomenesc in scrierile lor. Insa Iosif, pentru a putea calatori, avea nevoie de un asin; boul indica prezenta si a altor dobitoace, a caror hrana era o iesle plina cu fan. Cam asa s-ar explica prezenta acestor animale.
Sustinerea unei astfel de talcuiri simple e rezonabila. Numai ca ea nu ofera lamuriri in ceea ce priveste insistenta iconarilor pentru ca locul vietuitoarelor domestice sa fie in imediata apropiere a Pruncului divino-uman.

Sa ne amintim urmatorul text al Profetului Isaia: „Boul isi cunoaste stapanul si asinul ieslea domnului sau, dar Israel nu Ma cunoaste; poporul Meu nu Ma pricepe” (Isaia 1, 3).
Ne putem intreba: Cine au fost cei care L-au cunoscut pe Domnul?
Si raspundem: Comunitatea crestinilor proveniti dintre iudei si comunitatea crestinilor proveniti dintre pagani.

Sa privim icoanele Nasterii Domnului si sa observam ca cele mai apropiate de „Cel neapropiat” sunt cele doua vietati domestice, parca aplecate cu evlavie asupra unui izvor, sa-si astampere in liniste setea.

Insistenta iconarilor de pretutindeni pare in acest moment sa se justifice, iar corespondenta simbolica dintre cele doua animale si cele doua comunitati crestine, pe cat este de neasteptata, pe atat credem ca este de convingatoare.

Staruind asupra acestor intelesuri, ieslea intruparii ni se arata acum ca altar al lumii, din care „Painea vietii celei vesnice” se ofera ca hrana popoarelor pamantului.